Am fost la cumpărături, ca tot românul, în această ultimă zi a anului. Lume amabilă peste tot, urări de la mulţi ani, între oameni care nu se cunosc. Daruri, către cei nevoiaşi. O bătrînă, cîntînd la mandolină în faţă la Mega Image de pe Moşilor, colţ cu Eminescu, şi-a băgat mandolina în husă, după numai o oră şi îşi punea toate cele primite într-o sacoşă mare, în care nu mai avea loc şi nici n-ar fi putut duce mai mult. Ultima zi a anului a fost cum ni le-am fi dorit pe toate: una în care banii nu mai contează, ci numai bunăvoinţa faţă de semeni. Ca nimic, nimănui, dacă se poate, să nu-i lipsească.
Lasă un răspuns